în tăcerea nopţii

îmi ascult respiraţia

si atât.

ai ascultat vreodată noaptea?

cum negrul ţi se întinde pe corp

şi tu eşti mai viu mai gol şi te asculţi ca şi cum ai

vrea să te ştii.

frica de tine însuţi te aduce mai aproape

de sfârşit.

dimineaţa călcam iarba umedă

şi uităm.

Advertisements